Crochiu de primăvară

E primăvară-n zborul de cocoare,

În fulgi târzii ce se transformă-n plâns

Pe buza florii și pe ochiul strâns

Al mugurului înfiat de soare.

 

E primăvară-n gâlgâit de sevă

Și-n câmpul cald râzând cu bănuței,

În turmele ce înfloresc cu miei

Când lupii se retrag, intrând în grevă.

 

E primăvară-n măduva din oase

Cu vie dezmorțire de sezon,

În triluri franjurate, ton cu ton,

Și-n brazda grea ce a belșug miroase.

 

E primăvară-n viața ce renaște

Cu cântec nou pe buze și-n urechi,

În turla unde clopotul cel vechi

Repetă deja dangătul de Paște.

 

E primăvară-n toată primenirea,

Pereții lumii se albesc cu var,

Un alb care devine tot mai rar

În straiul ce îmbracă omenirea.

 

E primăvară, Doamne, peste toate,

Și dacă mai suntem în suflet goi,

Ne împrimăvărează și pe noi

Și ne spoiește-n alb de bunătate!

 

Simion Felix Marțian