Sonet de septembrie

Pe cerul toamnei săgetat de zbor Se scrie-a despărțirii elegie, Cu aripa, pe-albastra lui hârtie, Muiată-n călimara vreunui nor.   Plecarea migratoarelor, târzie, Ne sărăcește numai în decor, Căci din pământul veșnic roditor Țâșnește a recoltei bogăție.   Septembrie-nflorește cu ghiozdane Și-și clopoțește frenezia-n școli Pornind spre-ale cunoașterii filoane,   Dar, înnegrind ale-nvățării coli, Mai … Continuă lectura Sonet de septembrie