E roua grea de-atâta curcubeu Și-i greu de ciripituri portativul, În vara care-și cântă laitmotivul: Cu pași de grâne trece Dumnezeu! Văzduhul fierbe-ncet la foc de maci Și florile cu-arome vii brodează Pe poala zilei, albă în amiază, Prin umbre ațipite sub copaci. Dospește tihna când în asfințit, Din lanul sărutat de vâlvâtaie, Se scrie pe-a imensității foaie Un cânt cu-al greierilor țârâit. Coboară noaptea peste caprifoi, Purtând pe strai tăceri înmiresmate Și stele ce clipesc parcă mirate, E vară-n toate și e vară-n noi. Inspir miresme și, pătruns de ea, De vara coacerii, mă rog fierbinte: Ajută-mă, Preabunule Părinte, Să fiu un spic bogat în holda Ta! Simion Felix Marțian